Avem nevoie de școli profesionale și noi generații de meseriași
În 2014, când m-am angajat ca și operator CNC eram 9 ucenici, acum nu doar că sunt singurul care mai lucrează tot în aceeași firmă, dar nici unul dintre ei nu a mai rămas în acest domeniu.
Elevii școlilor profesionale
Sunt foarte curios cum e situația în țară la școlile profesionale, ce tipuri de elevi au, cât de dezghețați sunt la minte, cât de dornici să învețe o meserie.
În acești 6 ani am avut de-a face în fiecare an cu elevi care vin să facă practică la noi, dar sunt slabi. Profilul unui elev de școală profesională, după observațiile mele, e de două tipuri.
- Rebeli cărora nu le place școala și munca
Pentru simplu fapt că e obligatorie și nu au medie bună, sunt printre singurele profile la care pot să intre. Nu sunt proști, le merge mintea, mai pot să gândească și de unii singuri și învață destul de repede comanda numerică de la mașină.
Au o problemă gravă cu disciplina, bunul simț și munca. Nu te poți baza pe ei, au doar gânduri de James Bond și salam pe pâine, nu vor să muncească, nu vor să învețe o meserie. Vor în schimb bani, dar fără muncă, fără responsabilitate și fără să transpire.
- Cei care vor, dar nu pot
Problema nu e doar la ei că sunt puțini mai înceți în gândire, problema e la sistemul nostru de învățământ în ceea ce privește școlile profesionale. Te crucești ce profesori (maiștri) există și nu se văd nici generații noi care să vină din spate.
Un meseriaș de care vorbesc eu, nu e doar un operator care pune un semifabricat în mașină, apasă pe un buton și după 3 minute e gata piesa și o pune pe următoarea. E vorba despre oameni care poate să citească un desen tehnic, să știe puțină geometrie, puțină trigonometrie, să utilizeze diverse aparate de măsură.
Acești elevi vor să învețe, sunt ascultători, harnici, silitori, dar trebuie să ai răbdare cu ei. Trebuie să te implici mai mult în training-ul lor, să le dai curaj să facă de unii singuri și să-i faci să înțeleagă cu exemple practice.
Din păcate, școlile profesionale îi pregătesc extrem de puțin pentru câmpul muncii, iar când merg să se angajeze nu toată lumea are răbdare cu ei. Ajung să nu facă față cerințelor, cât de repede li se cere să ajungă la un anumit nivel și sunt dați la o parte.
Cererea de meseriași e mare
Ieri am vorbit despre o schimbare în România și vreau să văd în viitor școli profesionale la care nu frecventează doar elevii care nu mai au loc la liceu. Vreau să văd profesori tineri care au terminat ingineria, clase de meserii care să fie în competiție ca și medie și/sau cerere cu cele de informatică sau economică.
Avem nevoie de meseriași în toate domeniile: sudori, prelucrători prin așchiere, lăcătuși, mecanici, zidari, fierari, domeniul zootehnic, agricultură. Nu toată lumea o să fie IT-ist, economist sau avocat. Se întâmplă să facă un liceu bun, dar apoi nu mai merge să fie IT-ist sau economist. Ajunge unul dintre meseriașii de mai sus.
De ce n-ar putea face o școală în acest domeniu? De ce n-am putea crea generații de meseriași direct de pe băncile școlilor și să fie instruiți de cei care le-a plăcut școala și au urmat o facultate de inginerie în acest domeniu. De ce trebuie să avem numai meseriași “după ureche”?
